Astenia, cunoscută și sub numele de slăbiciune, este senzația de oboseală sau de oboseală a corpului. Astenia poate duce la o lipsă de energie pentru a mișca anumite părți ale corpului sau chiar toate părțile corpului și poate provoca, de asemenea, oboseală mintală.
Unele persoane experimentează astenia la nivelul membrelor, în timp ce alții o resimt ca o slăbiciune a întregului organism și care este adesea rezultatul unei infecții bacteriene sau virale, cum ar fi gripa sau hepatita, arată Healthline.
Astenia de primăvară este o tulburare care se produce, în general, la trecerea de la iarnă la primăvară, și chiar dacă toată natură reînvie, unele persoane par că nu se pot adapta acestor schimbări, iar acestea prezintă o serie se simptome fizice sau mintale, care vin pe fondul creșterii cantității de melatonină, a reducerii cantității de serotonină și afectarea ritmului circadian.
Cele mai frecvente simptome ale asteniei de primăvară sunt:
– oboseală severă și lipsă de energie
– dificultăți de somn sau nevoie excesivă de somn
– scăderea concentrării și a productivității
– iritabilitate și stres crescute
– stări de rău, dureri de cap, dureri musculare
– scăderea apetitului sau apetit excesiv
Astenia de primăvară și schimbarea orei, cum le facem față
Psihologul Gina Dafinoiu a explicat, în exclusivitate pentru DC Medical, cum putem gestiona atât astenia de primăvară, dar și trecerea la ora de vară.
”Pentru a putea gestiona mai bine astenia de primăvară este indicat să evităm sedentarismul. Menținerea contactelor sociale sunt foarte importante pentru un echilibru la nivel emoțional și acest lucru combate astenia de primăvară. Să râdem cât mai mult. Acest lucru este extrem de benefic pentru cei care trec print-o astfel de problemă.
Petrecerea în aer liber, mișcarea care descarcă serotonina, soarele, contactul cu natura, putem planta în grădină diverse sortimente de plante, toate acestea ne pot ajuta să ținem departe astenia de primăvară.
Hidratarea și consumul de produse vegetale crude, bogate în vitamine ajută la gestionarea acestor stări”, ne-a declarat psihologul Gina Dafinoiu.
În ceea ce privește schimbarea orei de vară, ce are loc la finalul acestei săptămâni, în noaptea de 25 spre 26 martie, aceasta poate avea un impact major asupra sănătății, chiar dacă cei mai mulți dintre noi reușesc să își ajusteze și ceasul biologic.
De altfel, cercetătorii au descoperit că trecerea la ora de vară este legată de efecte negative asupra sănătății, inclusiv o creștere a atacurilor de cord și a lipsei de somn în rândul adolescenților.
Mai mult decât atât, oamenii de știință consideră că problemele care apar în urma schimbării orei poate să fie rezultatul unei combinații între privarea de somn cronică, dar și a ”nealinierii circadiene”, lucru ce duce la o perturbare în privința sincronizării rutinei zilnice, de la serviciu sau școală, care se bazează pe o anumită oră.
Pentru a face față și acestor situații, care sunt mai intense la trecerea la ora de vară decât la cea de iarnă, psihologul ne-a transmis câteva sugestii în acest sens.
”Schimbarea orei ne poate aduce stări de oboseală și atunci recomand ca să putem fi mai odihniți să mergem puțin mai devreme la culcare în această perioadă până putem face trecerea.
Avem nevoie cam de o săptămână până putem să ne adaptăm schimbării.
Ne putem gândi că schimbarea la ora de vară ne poate aduce un plus pentru că putem beneficia de mai multe ore de lumină naturală care este foarte benefică pentru organism, dar și pentru starea noastră interioară”, a mai spus psihologul Gina Dafinoiu
Schimbarea dietei
Alimentația este unul dintre lucrurile care ne poate ajuta, știut fiind că de multe ori ne găsim liniștea sufletească în mâncare, însă adoptarea unei diete echilibrate, cu aport bogat de vitamine și minerale, dar și cu respectarea orelor de masă, cina urmând să fie luată cel mai târziu cu trei ore înainte de ora de culcare.
În ceea ce privește dieta, alimentele recomandate pentru combaterea asteniei de primăvară includ:
– fructele și legumele crude, acestea fiind o sursă importantă de energie
– dovleacul, care prin conținutul de betacaroten ajută la reducerea oboselii și la ameliorarea insomniilor și a stărilor anxioase
– cerealele integrale, sursă de glucide și de energie, dar și de vitamine din complexul B-urilor
– citricele, sursă de vitamina C, cresc imunitatea și ajută organismul să se adapteze schimbărilor de mediu
– alunele, conțin acizi grași Omega 3 și minerale, ajută la reducerea inflamațiilor și protejează inima
– ciocolata neagră oferă minerale, fier, magneziu, cupru, mangan, potasiu, fosfor, zinc, seleniu, minerale cu proprietăți antioxidante
– pepene roșu asigură o bună hidratare, dar și minerale importante și licopen, un antioxidant puternic
– verdețurile de sezon, spanac, urzici, ștevie, întăresc sistemul imunitar, în special în cazul persoanele în vârstă.
– probioticele întăresc organismul și ameliorează starea de somnolență și oboseală prelungită. Alimentele bogate în probiotice sunt măslinele, murăturile și varza murată, iaurtul, kefirul.